PAROHIA NEFLIU

ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC]  Din punct de vedere toponimic, există mai multe variante: unii spun ca a existat o familie de boieri cu numele “Nefliu”, alţii că numele de Nefliu (Lehliu) ar proveni de la cuvântul “leah” sau “leh” de origine polonă. Parohia Nefliu este o comunitate creştin-ortodoxă din cadrul este situată în oraşul Măgurele, judetul Ilfov. Oraşul Măgurele este situat în partea de sud-vest a municipiului Bucureşti, la 12 km distanţă. Satul Nefliu este o aşezare de oameni foarte modeşti, în număr de aproximativ 280 de familii. Numele actual de „Măgurele”, oraş din care face parte satul Nefliu, apare în documente începând cu secolul al XVI- lea, şi se pare că provine de la movilele (măgurelele) existente: Măgura Gherman şi Măgura Filipescu. În documentele medievale apar satele: Vrana, Deleni şi Broscărie, documente emise de domnitorii Ţării Româneşti din secolul XVI-XVIII, menţionând danii de moşii. Numele acestor sate s-au schimbat pe parcursul timpului, în perioada modernă, în prezent figurând în documente ca: Aluniş, Dumitrana, Nefliu şi Vârteju. Majoritatea caselor din parohia Nefliu sunt înşiruite pe strada pricipală numită –„Unirii”. Ocupaţia principală este agricultura.

ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Acest sfânt locaş a fost zidit în anul 1830 de credincioşii Nestor şi Ana, având ca fiică pe Sevastiţa, foşti proprietari ai moşiei Nefliu, pe acelaşi loc unde se află acum Sfânta Biserică. Între anii 1930-1935, când a avut loc restaurarea sfintei bisericii, portretul ctitorilor de la 1830 se vedea în interiorul bisericii conform condicii parohiale. Astăzi chipurile acestora nu mai sunt vizibile fiind acoperite la repictarea făcută în anul 1949 de pictorii Ioan Dogărăscu şi Constantin Niţulescu, pictori din Bucureşti. Se menţionează că înainte de acestă dată ar fi existat o aşezare de Biserică, probabil din lemn. (pr. Gheorghe Sachelaresu spunea că „în dreapta sfântului altar am găsit o sfântă cruce cu inscripţia <Radu pr. +1821>” )[1]. Crucea nu se mai găseşte astăzi. Alt argument că acestă biserică a fost ridicată pe locul uneia mai vechi este următorul: pr. Gheorghe Sachelarescu, paroh în anul 1930 consemna „la restaurarea din 1930 am găsit sub lespezile de piatră în sfântul altar două rânduri de pardoseli- unul de cărămidă pusă lat (0,14 gros) iar al doilea pus în muchie (0,7 gros) peste care veneau lespezile de piatră. Pardoselile din cărămidă erau diferite şi ca fabricaţie şi ca execuţie, deasemenea legătura dintre ele. Forma acestei biserici a fost de corabie precum se vede si astăzi”. [2] În anul 1879 Ion şi Maria Ogrezeanu, conducători pe atunci ai moşiei Nefliu, au făcut Sfintei Biserici din 1830 o reparaţie radicală, prin adăugarea verandei cu stâlpi în forma de astăzi (astăzi stâlpii sunt inchişi cu geamuri termopan), au reparat tencuielile exterioare,  au astupat găurile care existau la intrarea în Biserică, au făcut acoperişul, cu tablă de fier, au renovat pictura din interior. După declaraţiile bătrânului Radu Dumitrache, (conform condicii parohiale scrisă de pr. Gheorghe Sachelarescu), „biserica forma centrul comunei, era mai arătoasă ca cele din jur, dar nu era îngrijită ca azi, avea nevoie de reparaţii şi acestea le-a făcut boeru Ion Ogrezeanu. Dar a scos şi cimitirul din curtea bisericii pentru că femeile sculau pe boer cu noaptea în cap cu plânsul lor la mormânt.” Mormântul unde odihneşte Ion Ogrezeanu este în faţa sfintei biserici, la 3 m depăratare de colţul drept al ei. În 15 decembrie 1928 a fost numit preot paroh, Pr. Gheorghe Z. Sachelarescu- nepot de fiu al Pr. Constantin ce odihneşte din 1920 în stânga sfântului altar. În timpul cutremurului din 1930 biserica a fost puternic avariată nemaiputându-se face doar simple reaparaţii, „necesita o restaurare completă”. În 1930, s-a început restaurarea, care după deviz s-a ridicat la suma de 750.000 lei, iar „parohia cu mare zbucium sufletesc şi trudă a executat-o cu 333.000 lei.” A avut piedici chiar din râdul enoriaşilor după cum declara: „am avut oameni din sat împotrivă-mi, mi-am amărât sufletul, mi-am distrus sănătatea, ei care erau chemaţi să-mi dea ajutor, dar cu voia Domnului am terminat-o”. Lucrările au fost recepţionate cu ordin nr. 9070/932 de domnul Inginer arhitect Ionescu Berechet de la Sfânta Mitropolie şi pr. Protoiereu N. Popian, după care a avut loc redeschiderea Bisericii în ziua de 12 decembrie 1932.[3] [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica este în formă de navă, cu o singura turlă facută pe structură de lemn. Biserica are  lungimea de 18 m si latimea de 6 m şi este ridicată din cărămidă. Este formată din pridvor, pronaos, naos şi altar. [PICTURA] „Lucrările pentru pictură au fost aprobate de Sfânta Mitropolie cu numărul 8803/934 executate de pictorii Padina şi Agapiescu şi au fost recepţionate definitiv de Domnul Expert D. Belizarie conform ordinului sfintei Mitropolii nr. 11.158/935 pentru suma de lei 70.000.” [4] În anul 1930-1935 biserica a fost restaurată, fiind pictată în întregime, iar în anul 1949-1950 a fost din nou restaurată la temeliile exterioare şi pictura din interior (repictarea făcută în anul 1949 de pictorii Ioan Dogărăscu şi Constantin Niţulescu, pictori din Bucureşti). Toate acestea s-au făcut din cauza avariilor produse de la cutremurul din 1940. Toate aceste cheltuieli s-au făcut cu ajutorul şi concursul credincioşilor, departamentul cultelor şi Sfintei Arhiepiscopii sub purtarea de grija a preotului Gheorghe Sachelarescu, paroh la aceea vreme. Între anii 1982-1984 pictura este restaurată  prin purtarea de grijă a preotului paroh Vasile Pătraşcu. O ultimă restaurare a picturii s-a facut între anii 2007-2009 în timpul păstoririi preotului paroh Drăgan Andrei. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI]  Nu este cazul. [ȘIRUL PREOȚILOR][5] Gheorghe (????-????), Radu (????-????), Iorga (????-????), Micu (????-????), Alexandru (????-????), Constantin (????-????), Ioniţă (????-????), Cristea (????-????), Teodor (????-????), Nicolae (????-????), Emanoil (????-????), Grigore (????-????), Constantin (????-????), Aurelian (????-????), Gheorghe Sachelareascu (1928-1976), Vasile Pătraşcu (1976-2006), Andrei Drăgan (din 2006).

CIMITIRUL. Parohia Nefliu deţine un cimitir vechi şi unul nou infiinţat în iulie 2012.

PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE ȘI CATEHETICE] Ocazional se organizează pelerinaje în ţară, seri duhovniceşti, proiecţii de film duhovnicesc. Din anul 2014, s-a început construcţia unui “Aşezământ social- filantropic Preot Vasile Pătraşcu”, având hramul Sfintei Muceniţe Filofteia.

DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] Adormirea Maicii Domnului şi Sfânta Muceniţă Filofteia [ADRESA] Strada Unirii, nr. 63, oraș Măgurele, Judeţul Ilfov [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.

[1] Condica parohială, însemnările preotului paroh Gheorghe Sachelarescu.

[2] Idem

[3] Un fragment dintr-un ziar al vremii.

[4] Condica parohială, însemnările preotului paroh Gheorghe Sachelarescu

[5] Pomelnic gasit la sfântul altar de la părintele Pătraşcu Vasile.