Parohia Dragomirești Vale

3

ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE [TOPONIMIE, PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂŢII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Parohia este situată în satul Dragomirești – Vale, comuna Dragomirești – Vale, județul Ilfov. Localitatea se află în imediata vecinatate a Bucureștiului, în zona de nord-vest, având în apropiere localitățile Chiajna (sud-est), Rudeni (est), Chitila (nord-est) și Joița (sud-vest, județul Giurgiu). Potrivit tradiției, numele așezării ar proveni fie de la numele întemeietorului ei care ar fi fost un boier pe nume Dragomir, fie de la cuvintele slavone „drago”-iubire și „mir”-pace, adică „iubitor de pace”, nume ce ar evidenția bunătatea oamenilor care au viețuit în aceste locuri. Prima atestare documentară a localității, o avem într-un hrisov din 29 aprilie 1453, al voievodului Vladislav al Țării Românești, în care se amintește de Dragomirești de la Dâmbovița, localitate care se întindea pe ambele maluri ale Dâmboviței, adică chiar pe locurile unde se află acum comuna Dragomirești. Odată menționat în acest document numele localității apare și mai târziu în inscrisurile vremii. La sfârșitul secolului XIX comuna se numea Popești –Dragomirești, făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov și era formată din satele Dragomireștii din Deal, Dragomireștii din Vale, Gulia, Popeștii Mânăstirei, Săbăreni, Popești-Manuc și Zurbaua, totalizând 2844 locuitori, care viețuiau în 551 case. În comună funcționau 2 școli mixte, o moară de apă, o mașină de treierat cu aburi și patru biserici ortodoxe. Cu aceeași formație, dar cu o populație de 3522 de locuitori și aparținând plășii  Bolintinul, aflăm comuna în 1925. În 1950 ea a fost inclusă în raionul 16 februarie al orașului  București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, cu numele Dragomirești –Vale și având în componență satele de astăzi –după desprinderea comunei Săbăreni – a devenit parte a județului Ilfov. În 1981 a fost trecută de județul Giurgiu, pentru ca în 1985 să fie inclusă în Sectorul Agricol Ilfov, care din 1993 redevine județul Ilfov.

ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Funcționând ca filie a Parohiei Dragomirești-Deal până în anul 1925, parohia nu are o arhivă foarte bogată, preocupările fiind concentrate asupra bisericii din Dragomirești-Deal. În lipsa documentelor scrise, știrile pe care le avem sunt ambigue si contradictorii. Deși s-au considerat pe rând ca date de întemeiere a bisericii anii 1725, 1775, 1790, înclinăm să credem că biserica a fost ridicată în anul 1866 de stolnicul Ioniță Bălăceanu așa cum se precizează în Documentele familiei Bălăceanu, vol.1, publicate de Paul Șt. Greceanu la București, 1913. [ ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Locașul de cult este zidit din cărămidă cu mortar, în formă de cruce, cu o turlă, având un pridvor inchis, cu o lungime de 14 metri, o lățime de 8 metri la abside și o suprafață de 128m2. Nu știm dacă biserica a păstrat forma ei inițială. Prin stăruința boierului creștin Constantin Bujoreanu, in 1925, Dragomirești-Vale devine parohie, având ca filie parohia Zurbaua. [ ȘIRUL PREOȚILOR ] Atunci a fost numit ca paroh, preotul Anton Chirițescu parohia numindu-se Bălășoieni. Din 1929 slujește ca preot paroh Înaltul Timotei sub păstorirea căruia s-au relizat mai multe reparații la biserica parohială, s-a ridicat casa parohială, s-a imprejmuit curtea bisericii cu gard de beton. Între anii 1974-1993 a fost aici preot paroh Dăscălescu Alexandru. Începând cu anul 1994 păstor al parohiei este P.C. preot Nițu Dumitru. [ANEXE ] Prin stăruința lui, cu ajutorul Consiliului local și al credincioșilor  s-au realizat  o serie de lucrări între care amintim: ridicarea unei clopotnițe și a unui lumânărar, restaurarea picturii, refacerea acoperișului, dotarea bisericii cu gresie, geamuri termopan și încălzire centrală. După mutarea la cele veșnice, in 2010, a părintelui Dumitru Nițu, a fost numit paroh preotul Alexandru Ștefan. De atunci, cu sprijinul Consiliului local s-au realizat mai multe lucrări, cea mai importantă fiind ridicarea unei noi case parohiale și branșarea ei la utilitați : curent, gaze, canalizare. Tot cu sprijinul autorităților locale s-a împrejmuit cimitirul și s-a refăcut latura dinspre vest a gardului curții bisericii. Cu sprijinul credincioșilor s-a restaurat exteriorul bisericii și latura dinspre vest a gardului curții casei parohiale. Pe lângă numele preoților slujitori la altarul bisericii din Dragomirești – Vale, trebuie să le mai amintim, pe cel al domnului primar inginer Gheorghe Socol, care conștient de rolul bisericii în viața locuitorilor comunei s-a dovedit sprijin de nădejde al celor trei biserici din comună, și pe cel al lui Iordache Constantin cântăreț al bisericii, vreme de 25 de ani, fără a fi retribuit. Faptul că nu am pomenit pe toți binefăcătorii bisericii noastre, nu inseamnă că aceștia au fost uitați. Bunul Dumnezeu să răsplăteasca jertfa tuturor.

CIMITIRUL. Parohia a deținut încă de la început cimitir. Acesta a fost extins treptat , odată cu creșterea demografică . Astfel, dacă într-un inventar din 1969 măsura 1619 m2 , în anul 2008 , când cimitirul a devenit de drept al parohiei 3 , suprafața sa era de 5400 m2. În prezent sunt făcute demersuri legale pentru extinderea cimitirului cu încă 1ha .

PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORALE, FILANTROPICE, CATEHETICE] Credincioșii parohiei noastre participă la catehezele care au loc săptămânal dar și la diferite acțiuni cu caracter misionar : pelerinaje, hramuri, concerte de colinde, serbări .

DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „ Adormirea Maicii Domnului”; [ADRESA] strada Micșunelelor nr. 164 sat Dragomirești Vale, comuna Dragomirești Vale, județul Ilfov. [OFICIUL PAROHIAL] tel. 0213512590 | e-mail: parohiadomnestidesus.ilfov@gmail.com

Bibliografie : Documenta Romaniae Historica, B. Țara Românească, vol 1-8, Ed. Republicii Socialiste România , București, 1966; Lahovari George Ioan, Marele Dicționar geografic al României, vol. 4, București, 1901.